Întrebări frecvente
  • helpDe ce este denumit proiectul Pata-Cluj?
    Denumirea completă a proiectului “Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile în Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a romilor defavorizați” a fost prescurtată în Pata-Cluj pentru a sublinia ideea că incluziunea socială nu se poate întâmpla decât integrat, prin apartenența spațială, locativă, socială și culturală a comunității din Pata Rât la cea clujeană și pentru a arăta nevoia co-existenței în imaginarul social și colectiv a celor două comunități.
  • helpCare este grupul țintă al proiectului?
    În grupul țintă al proiectului Pata-Cluj se încadrează persoane vulnerabile și marginale, care au fost supuse excluziunii sociale, incluzând și romii din Pata Rât. Pentru o descriere mai detaliată a comunităților din Pata Rât accesați pe site studiul UNDP-UBB care a stat la baza scrierii acestui proiect.
  • helpCe tip de proiect este Pata-Cluj?
    Pata-Cluj este un proiect integrat de intervenție socială, care are la bază principii restaurative. Dimensiunea integrativă a proiectului este dată de diversitatea serviciilor oferite persoanelor din grupul țintă, iar cu ajutorul practicilor restaurative se lucrează atât cu comunitatea cât și cu instituțiile publice locale pentru (re)stabilirea încrederii și a unei relații de colaborare între membrii comunității marginale și majoritari. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a Zonei Metropolitane Cluj (ADI), promotorul proiectului are misiunea de a sprijini acțiunile de intervenție pentru incluziunea socială a grupurilor marginalizate. Rolul asociației în acest proiect este de a dezvolta și îmbunătăți accesul la serviciile sociale oferite, de a susține și implementa soluții integrate de locuire, de a încuraja, susține și oferi servicii de educație formală și non-formală pentru combaterea excluziunii sociale și îmbunătățirea calității vieții grupurilor vulnerabile, de a oferi consiliere în domeniul drepturilor omului, al participării civice, al dezvoltării economice sustenabile și a protecției mediului.
  • helpCum a apărut acest proiect?
    Datorită eforturilor gLOC (Grupul Local al Organizațiilor Civice) din anii 2010-2011, imediat după evacuarea forțată a comunității de pe fosta stradă Coastei din Cluj, în perioada iulie 2012-mai 2014 s-a desfășurat la Pata Rât proiectul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP). Raportul proiectului UNDP îl găsiți pe pagina web a proiectului Pata-Cluj a secțiunea studii http://www.patacluj.ro/comunitate/pentru-comunitatea-clujeana/studii/. Pe baza rezultatelor acestui proiect, Mecanismul Financiar Norvegian a cerut o propunere de proiect integrat care a fost elaborat ca “proiect predefinit”. Acesta este doar unul din cele 7 proiecte finanțate în cadrul Programului de Combaterea Sărăciei. Mai multe detalii despre celelalte proiecte puteți găsi pe pagina web a Granturilor Norvegiene http://norwaygrants-povertyalleviation.org/index.php?page=projects-in-implementation.
  • helpCare este modelul de incluziune propus de proiect?
    Proiectul Pata-Cluj propune un model de incluziune socială prin îmbunătățirea parametrilor pe 10 dimensiuni (temele proiectului) interconectate legate de condițiile de locuire. Temele intercalate sunt folosite pentru a crește participarea comunității din Pata Rât la viața socială, economică și culturală a Clujului, pentru a schimba situația de locuire a celor din Pata Rât și pentru a pregăti desegregarea zonei, pentru a crește accesul la educație, la dezvoltarea creativă și pregătirea vocațională a membrilor grupului țintă, pentru a îmbunătății accesul la servicii de sănătate și securitate a comunității, pentru a crește oportunitățile de angajare și accesul la servicii sociale. Aceste dimensiuni sunt legate de ocupare, educație, servicii sociale, cultură, dezvoltare comunitară, locuire și dezvoltare. Descrierea lor o puteți găsi pe site la secțiunea temele proiectului http://www.patacluj.ro/temele-proiectului/.
  • helpCare sunt partenerii ADIZMC în acest proiect și care este rolul acestora?
    Promotorul acestui proiect este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (ADIZMC) și este partenerul care gestionează serviciile oferite locuitorilor din Pata Rât (consiliere ocupațională, juridică, asistență socială și educațională, management de caz al familiilor, dezvoltare).

    Partenerii din proiect sunt:
    Asociația Comunitară a Romilor din Coastei are rolul de împuternicire, reprezentare și apărare a drepturilor membrilor comunității și de a susține acțiunile de dezvoltare comunitară, Fundația AltArt pentru Artă Alternativă contribuie la promovarea incluziunii prin dezvoltarea de activități culturale (ateliere, spectacole, improvizații muzicale etc) stabilite prin curatoriat participativ și Habitat for Humanity Cluj care va construi Centrul de Tineret (Transit Youth Center) iar după amendarea contractului pentru locuințe și noile locuințe.

  • helpCum am ajuns să vorbim despre incluziunea socială a locuitorilor din Pata Rât?
    Istoria Pata Rât este o istorie a marginalizării și a excluziunii sociale veche de aproape 30 de ani, în care numai una din cele patru comunități din prezent are această vechime. Comunitatea Dallas s-a format la începutul anilor ’90 în urma dezindustrializării și a disponibilizărilor când oamenii și-au căutat locul, în lipsa altor oportunități, printre gunoaie. Comunitățile Cantonului, Colină (zisă și Coastei după numele străzii de pe care au fost evacuați cei mutați acolo) și Rampă s-au format în ultimii 15 ani în urma evacuărilor repetate și a mutării unor familii sărace, cele mai multe de etnie romă, din zonele centrale ale orașului. Treptat, la acestea s-au adăugat pe parcurs locuitori din satele apropiate și localități din alte județe care și-au căutat mijloacele de subzistență în groapa de deșeuri. De-a lungul celor aproape 30 de ani locuitorii și familiile de romii dezavantajați din Pata Rât au fost direct afectați de o mulțime de schimbări politice, economice și sociale care s-au întâmplat în oraș, fapt care a dus la o adâncire a diferențelor dintre majoritari și minoritarii marginali. Astfel că lupta zilnică, continuă, pentru asigurarea unei vieți decente și a unui adăpost pentru copii se duce într-un context de segregare spațială, rată ridicată a șomajului, lipsă sau puțină susținere din partea statului pentru cei vulnerabili și marginali și a persistenței prejudecăților celor care-i învinovățesc pe romi. Aproximativ 300 de familii locuiesc în prezent în zona urbană informală segregată spațial numită Pata Rât. Aflată lângă groapa de gunoi a orașului, recent închisă, locuitorii trăiesc în condiții cu deprivări multiple (de ex. spațiu redus de locuire și lipsa utilităților de bază, acces greu la locuri de muncă). O descriere mai detaliată a situației romilor din Pata Rât, la nivel individual, familial și comunitar găsiți în studiul UNDP – UBB publicat pe site la secțiunea studii.
  • helpCare este situația actuală a locuitori din Pata Rât după ce rampa s-a închis?
    În noaptea de 25 spre 26 iunie rampa de gunoi a Municipiului Cluj-Napoca a fost închisă permanent, mașinile de gunoi mergând temporar în alte localități din județele limitrofe până la clarificarea și stabilizarea situației rampei de gunoi a orașului. Închiderea definitivă, anunțată încă din 2010, a afectat aproximativ 1000 de persoane, lăsând între 700 și 800 de adulți care lucrau pe rampă fără nicio sursă de venit. Dat fiind că rezolvarea pe termen lung a situației de urgență creată de închiderea rampei de gunoi este responsabilitatea autorităților locale, echipa de proiect, împreună cu alte organizații care oferă servicii locuitorilor din Pata Rât, contribuie la stabilizarea situației pe termen scurt prin asigurarea securității și a nevoii de hrană a copiilor membrilor celor două comunități cel mai afectate de închidere (comunitatea Rampă și comunitatea Dallas). În plus, echipa de proiect negociază cu autoritățile inițierea unor acțiuni care să ducă la dezvoltarea de strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung. Pe termen lung proiectul Pata-Cluj se implică în realizarea unui plan coordonat, integrat, de acordare a ajutorului celor rămași. În prezent, cu colaborarea autorităților, membrii echipei de proiect caută să includă cât mai mulți copii în activități educative formale (grădiniță, școală, centre de zi) și informale (activități cultural-educative) în cadrul cărora aceștia să primească o masă caldă.
  • helpCare este rolul facilitării comunitare și a facilitatorilor (comunitari și culturali) într-un proiect integrat de incluziune socială?
    Rolul facilitatorilor (comunitari și culturali) este de a informa membrii celor patru comunități cu privire la diferitele aspecte, acțiuni și evenimente desfășurate în cadrul proiectului, dar și pentru a le oferi acestora un cadru (sesiuni de informare, consultări) în care să-și exprime nevoile și părerile în legătură cu acțiunile care vizează direct comunitatea (ex. rezolvarea nevoilor de urgență, implicarea în activități de construire a comunității în stil democratic etc). În acest sens rolul facilitării comunitare este de a ajuta la îmbunătățirea unor condiții de viață până la relocarea oamenilor din zonă.
  • helpDe ce un proiect flexibil pentru romi?
    Comunitățile de romi se confruntă adesea cu probleme structurale, a căror rezolvare necesită intervenții repetate și susținute. Comunitatea de romi de la Pata Rât este una dintre cele mai mari comunități segregate din țară, iar rezolvarea problemelor acestora cu standarde de atingere a unor indicatori ficși este specific proiectelor de infrastructură care rareori ajung să realizeze incluzinea. Flexibilitatea acestui proiect permite adaptarea strategiilor de rezolvare a problemelor la situațiile de urgență și de criză care caracterizează adesea comunitățile sărace și marginale, iar prin adresarea a cât mai multe aspecte ale vieții locuitorilor din Pata Rât încercăm să oferim sprijin cât mai bun, cât mai multor persoane, chiar dacă se depășesc indicatorii stabiliți inițial prin proiect, astfel încât să aibă resursele necesare să se descurce o dată plecați din Pata Rât.
  • helpCare este distribuția bugetară pe categorii de cheltuieli?
    Proiectul Pata-Cluj este unul din cele 7 proiecte finanțate de Guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 în cadrul programului de „Combatere a Sărăciei” și unul din cele 5 proiecte cu buget de peste 1 milion de euro. Scopul programului este de a adresa provocările cauzate de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale pe trei dimensiuni (educația și dezvoltarea copiilor, activarea locurilor de muncă și împuternicire pe dimensiunea ocupării și atitudini mai inclusive ale majorității) prin dezvoltarea capacității actorilor sociali și instituționali de a gestiona mai bine aceste situații. În cadrul programului proiectele cu o abordare integrată, multidimensională, a problemelor cauzate de sărăcie care implică autoritățile la nivel național, regional și local în gestionarea situației au primit fonduri pentru acoperirea serviciilor oferite.
    Astfel că, spre deosebire de bugetul unui proiect de cercetare în care salariile acoperă până la 100% din totalul bugetului care adesea merg doar la câteva persoane din echipă, în proiectele de dezvoltare a resurselor umane cum este proiectul Pata-Cluj doar 60% din buget este folosit pentru aceasta. Mai mult, în salariile bugetate sunt incluse și onorariile artiștilor și ale membrilor echipei de proiect angajați din comunitate. Printre membrii echipei de proiect se regăsesc atât persoane de etnie romă, cât și persoane din comunitate cu experință și expertiză diferită în proiecte de incluziune socială. Astfel, salariile acoperă, pe de o parte, serviciile directe de educație, ocuparea forței de muncă, asistență socială, management de caz, facilitare comunitară și dezvoltarea de activități cultural-educative, cultură și artă, construcție și asistență juridică oferite membrilor comunității din Pata Rât. Pe de altă parte, aceste salarii acoperă serviciile de consultanță în domeniul dezvoltării, al incluziunii romilor și al practicilor restaurative oferite atât membrilor comunității care au nevoie de ele, cât și reprezentanților autorităților locale partenere în proiect. Proporția bugetară ce mai mare este alocată costurilor pentru serviciile oferite comunității.
    Pe lângă componenta de salarii și servicii, bugetul proiectului Pata-Cluj acoperă și un fond de 20.000 euro destinat fiecăreia din cele 4 comunități pe care membrii să-i folosească pentru nevoile comunitare într-un mod participativ.
    De asemenea, bugetul cuprinde și sumele necesare cheltuielilor de construire a unui centru cultural pentru tineri: terenul, materialele de construcție și forța de muncă, respectiv sume necesare susținerii unor activități artistice și culturale prevăzute a se desfășura atât în comunitate, cât și în afara acesteia (în centrul cultural pentru tineri, în oraș, etc).
    Transportul în comun este greu accesibil locuitorilor din Pata Rât: prima stație de autobuz este la 2.5 km distanță, iar pentru a ajunge în stație este necesară traversarea șinelor de cale ferată printr-un loc nesigur. Mai mult, nu există casă de bilete în zonă, iar orarul celor 2 autobuze care ajung în apropiere corespunde programului vieții locuitorilor din oraș, nu și al locuitorilor din Pata Rât. Astfel, se vor achizitiona mașini pentru a putea susține serviciile oferite în prezent locuitorilor din zonă și pentru a putea asigura transportul celor care participă la activitățile proiectului. Una dintre aceste mașini este cu tracțiune integrală pentru permite intrarea pe teren și pe vreme nefavorabilă.
    Pe lângă costurile de transport, bugetul cuprinde și alte costuri directe legate de activitățile cu copiii, cum ar fi: mâncare, haine, rechizite, echipamente, etc.
  • helpDe ce desfășurăm activități și acțiuni de infrastructură dacă nu dorim rămânerea locuitorilor în zona groapei de gunoi?
    Desfășurate în mod participativ, printr-o abordare de jos în sus, prin proiectul Pata-Cluj se dezvoltă acțiuni și activități pentru facilitarea incluziunii membrilor celor patru comunități din Pata Rât care să ajute la îmbunătățirea calității vieții lor în prezent până la mutarea din zona groapei de gunoi. Însă nu toți își doresc relocarea. Prin intervențiile realizate în cadrul proiectului Pata-Cluj, atât cele de infrastructură de necesitate imediată, cât și cele de dezvoltare a abilităților de recunoaștere a abuzurilor și a strategiilor de marginalizare și excluziune dorim să oferim tuturor locuitorilor posibilitatea de a-și imagina și găsi o viață mai bună. Respectând deciziile și nevoile individuale și familiale, prin proiect acționăm pentru desegregarea zonei și pentru incluziunea cât mai multor persoane, fără a prelua însă responsabilitatea autorităților locale. Prin componenta de locuire prevăzută de proiect, care urmează a fi amendată de operatorul de fond, oferim condiții decente de locuire pentru o parte din familiile din Pata Rât care să-i ajute să iasă din situația de marginalizare și vulnerabilitate.
  • helpDe ce nu se poate face desegregare și incluziune la Pata Rât cu 2 milioane de euro?
    Multe proiecte de locuire pentru romi sunt doar proiecte de infrastructură care dezvoltă locuințe ieftine în care oamenii sunt mutați fără asistența și serviciile necesare susținerii relocării și incluziunii sociale. Mulți dintre aceștia ajung în situații precare similare în scurt timp. Spre deosebire de alte proiecte care se derulează în Pata Rât, care lucrează cu câțiva membrii ai comunității sau cu leaderi ai acesteia și adresează câteva probleme specifice, acest proiect adresează multi-dimensional problema incluziunii și a locuirii. Aceasta pentru ca cei o dată ieșiți din Pata Rât să nu mai ajungă în situația de marginalizare care să-i facă din nou vulnerabili și susceptibili unor noi evacuări sau altor forme de agresivitate bazată pe criterii etnice. Astfel, serviciile curente oferite acoperă mai multe dimensiuni (educație, ocupare, asistență legală, asistență socială, management de caz, siguranță, participare democratică etc.) și sunt menite tocmai susținerii incluziunii locative, sociale, culturale și economice a celor defavorizați. Oferim prin intermediu acestor servicii pe de o parte sprijin locuitorilor din Pata Rât, iar pe de altă parte instrumente autorităților locale pentru realizarea incluziunii. Iar pentru că la Pata Rât locuiesc aproape 300 de familii este necesar ca și autoritățile locale să se implice și să-și asume financiar și prin oferirea unor servicii similare rolul în desegregarea zonei.
  • helpCare este rolul actual al Unității Mobile din Pata Rât și care este rolul Centrului pentru Tineret care urmează să fie construit? Care este rolul celor două spații în planul de incluziune a locuitorilor de la Pata Rât?
    Unitatea Mobilă a fost amplasată de autoritățile locale la sfârșitul anului 2013 în Pata Rât ca rezultat al proiectului UNDP și a fost gândită ca spațiu de tranzit. Inițial plasată în imediata apropiere a comunității din rampă, Unitatea Mobilă a fost folosită ca spațiu pentru a crea o punte de legătură între comunitățile cele mai dezavantajate din Pata Rât și serviciile publice accesibile numai în oraș. Primele activități din Unitatea Mobilă au fost organizate de către voluntarii de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș Bolyai pentru copiii din rampă, activități susținute în prezent cu aceeași regularitate. Tot în această perioadă a fost inițiat un program de către Fundația pentru Dezvoltarea Popoarelor pentru copii și mamele cu copii mici. În același timp a fost organizat și un program al proiectului Pata-Cluj de susținere a grupului de copiii din rampă pentru participarea la școală care se desfășoară în același spațiu. Între timp însă, o dată cu dezvoltarea de acțiuni de intervenție complexă și mutarea Unității Mobile, aria acesteia de activitate a fost extinsă. Și pentru că deplasarea locuitorilor din Pata Rât în oraș pentru rezolvarea problemelor ce țin de documentele și beneficiile sociale, asistența legală, asistența privind ocuparea și obținerea de locuri de muncă etc a fost și este anevoioasă s-a propus utilizarea spațiului ca centru de informare. Iar pentru ca locuitorii din toate cele patru comunitățile din Pata Rât să se întâlnească într-un spațiu non-conflictual în care să și desfășoare activități împreună, treptat au fost dezvoltate și activități cultural-educative.
    În cadrul proiectului rolul Unității Mobile ca centru comunitar este, pe de o parte, de a aduna localnicii pentru a fi informați cu privire la acțiunile viitoare care-i privesc în mod direct și resursele pe care le pot accesa și folosi, iar pe de altă parte ca spațiu de întâlnire cu locuitorii din Cluj, până la construirea Centrului de Tineret (TYC). Atât Centrul Comunitar ca spațiu temporar, cât și Centrul de Tineret, ca spațiu mai stabil, sunt necesare ca spații ale comunității în care să aibă loc schimburi culturale pentru locuitorii lor. Pentru a demonta stereotipurile și prejudecățile legate de locuitorii din Pata Rât, pe de o parte, și pe cele legate de totala rea voință și ignoranță a orășenilor cu privire la grupurile vulnerabile pe de alta, este necesar ca cele două comunități se cunoască mai îndeaproape, să interacționeze mai des. În lipsa unui asemenea spațiu în care să aibă loc întâlnirile, până la participarea activă și susținută la viața orașului, informațiile despre cele două comunități și acțiunile de incluziune vor fi disociate și ineficiente.
 

 

Părerea dumneavoastră

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *